Poezie – Cat. B – Premiul III – Atiseea Gabriela Leustean (15 ani, Bucuresti) – „Ciuma viselor din stele”

Ciuma viselor din stele

 Iubirea, o boală minunată!

Moartea neagră a miilor de oameni

Pe care-i lasă căzuți și lipsiți de speranță.

Răniți în orgoliu, de cupidon înțepați,

Se stingeau pe rând, complet pierduți între iluzii.

De dorul vast, degetele li se înnegreau,

Iar în speranța lor sufletele deveneau cenușă.

 

Dragostea te face să scoți din tine,

Cuvinte sângeroase si de obicei contagioase.

Dragostea, o epidemie a trecutului trezește

În mine o dorință otrăvitoare.

Ah, abia aștept să mă îmbolnăvesc,

Să mor încet, să mă îndrăgostesc!

 

Pentru asta, totul depinde de lumina stelelor de mare

Care luminează valurile viselor noastre.

Totul depinde de lavanda sonoră

Care dansează sub lumina aurie a cerului.

 

Totul se rezumă la nota de 10 pe care o meriți

Și la ceasul deșteptător care sună la ora 4,

Iar totul și nimicul tău egalează picăturile de apă

Dintr-un pahar de apă spart.

 

Totul se modifică când una dintre

Furnicile mușuroiului de minciuni

Se pierde și renunță, iar totul își capătă și

Își pierde sensul când Luceafărul nu se coboară

Pe Pământ, pentru un simplu muritor.

 

Prin pasiunea unei nopți de vară, ne transformăm

În două petale trandafirii ce șoptesc ușor ceva straniu.

O formulă de basm, un vers melancolic.

Vântul zboară cuvintele ce se pierd printre frunze

Ale unor copaci morți și prin peșteri cu lilieci.

 

Se îneacă într-un ocean viu și înoată cu peștii,

Iar în străfundul apelor, fără aer, parcă nu

Se mai aud.

În repetiția lor surdă, se îngroapă în pământul

Sacru din care ne-am născut și uneori

Parcă tu nu le mai auzi.

 

Dar o să le spun din nou și o să renască în focul,

Din sufletul meu, pe care nici cea mai aprigă furtună

Nu o să-l poată stinge.

Iar când vei uita, eu voi fi aici să-ți reamintesc:

Până la sfârșitul zilelor, eu pe tine ,,Te iubesc!’’.

 

Așa că, străine, în focul pasiunii divine

Să mă iubești la rândul tău, căci răsuflu cu greu

Gândindu-mă că ești tot ce am și aș putea pierde

Prin refluxul stelelor din cer, iar apoi să mă trezesc

Drept o simplă consumatoare de vise.

 

Dacă nu m-ai iubi cu pasiune, dacă nu m-ai aprecia

Asta ar fi de fapt…ciuma viselor din stele.