Poezie – Cat A – Premiul I – Ana Maria Karis Starcea (13 ani, Bucuresti) – „Pasiuni printre rafturi”
Pasiuni printre rafturi
Pasiunile copilăriei – Jocul
Motto. Copilul se joacă în nisip…
S-a întors clepsidra.
Am așteptat o viață întreagă,
Doar uităndu-mă la ea…
Sfârșitul se apropie!
Abia atunci
Îmi dau seama
Că doar am stat
Toată viața…
Mă uit în clepsidră,
Mă văd acolo pe mine,
Doar stând,
Cu toții încercând să mă ia cu ei.
Iar eu tăceam…
În acel moment,
M-am întors să le spun
Despre pasiunea jocului de copil,
Care creează lumi în nisip,
Visând…
Nu mai era nimeni acolo…
Mă uitam la clepsidră…
Și a căzut ultima picătură.
Totul s-a întunecat,
Dar întunericul
A fost
Doar
O clipă de nisip…
Pe cealaltă parte a clepsidrei
Văd o umbră de lumină.
Nu știu dacă este El sau nu…
Chipul meu
Reflectat în jocul de nisip…
Când m-am apropiat
A dispărut…
Clepsidra era tot acolo,
Și, din pasiunea de a face lumi,
S-a întors din nou…
Au reapărut oamenii,
Au reapărut visele
Și cuvintele…
Au venit iar să mă întrebe dacă
Vreau să stau cu ei…
Am acceptat de data aceasta
În joacă…
Eu încă visez
Umbra plină de lumină…
Ca să creez din nou vise
De nisip…
- Pasiunile tinereții – Cititul
Motto: Tânărul citește vise
Când războiul mi-a salvat viața,
Am devenit Copila-Stea
Și s-a înfăptuit minunea…
Am rătăcit
Printre amintiri din copilărie,
La Medeleni.
M-am întâlnit cu doi Feți-Frumoși
Cu stea în frunte
Și l-am salvat pe Bubico,
Certându-ne cu domnul Goe
Într-o vizită.
Apoi,
Cu Olguța și un bunic de milioane
Am căpătat o inimă de cerneală….
Și…
Trăind tinerețe fără bătrânețe și
Viață fără de moarte…
Am început să numărăm stele.
Apoi,
Am mers cu Alice în Țara minunilor
Și,
Nemaisimțindu-ne ca peștele în copac,
I-am vizitat pe Oscar și tanti Roz…
Și, toți devenind păsări cântătoare,
Ne-am transformat viața
În o mie și una de nopți
De povești.
- Pasiunile târzii – Mitul
Motto. Transformându-ne în mit…
Moartea viață are.
Mă pierd printre literele tale….
E șoapta lui Anubis
Prin care eu mă duc
Înspre trecut…
Eu simt vorbele tale,
Prin aer de petale,
Și rugăciuni-departe
În drumul spre cetate.
Eu stau singură…
Tu îmi apari
În vise și amintiri…
Și apoi dispari
Pe luntre.