Interferenta artelor

Sub acest titlu se pot dezvolta teze ample. Este foate interesantă relația in care culoarea și formă, declansează imaginatia sonoră.  Eu ma voi limita la a amintii cateva picturi, desene sau ilustratii celebre care au inspirat mari compozitori de-a lungul anilor.

Unul dintre cele mai faimoase tablouri ale lui Sandro Botticelli, “Primavera” este o lucrare renascentistă timpurie, care ilustrază figuri mitologice precum Venus, Cupidon și Mercur, iar tema generală a tabloului este căsătoria și fertilitatea. Ottorino Respighi s-a inspirat din acest tablou și din alte două creații ale maestrului florentin renascentist, „Adorația magilor” și „Nașterea lui Venus” pentru a sa lucrare simfonică „Triptic Botticelian”, scrisă în 1927.

Cu siguranță una dintre cele mai cunoscute lucrari ale artei plastice japoneze este „Marele val din Kanagawa”, apartinând lui  Katsushika Hokusai , artist din perioada Edo, (sfârșit de secol XVIII – început de secol XIX). Lucrarea face parte dintr-o serie de tablouri concentrate simbolul Japoniei. În această creatie particularitatea constă în faptul că Muntele Fuji este retrogradat în fundal, iar un imens val amenință să se prăbușească pentru trei bărci de pescuit, care se află în prim plan. Se spune că “Marele val din Kanagawa” a fost sursa de inspirație pentru una dintre lucrările simbol ale impresionismului – Trei schite simfonice „Marea” de Claude Debussy.

Cerul nopții a fost o temă din jurul ajului 1890, abordată de Vincent Van Gogh în celebre lucrări precum: „Cafeneaua – seara”, „Noapte Instelata peste Rhone” sau „Noapte înstelată”. In acest din urmă tablou scena prezentată este o vedere a Saint-Rémy-de-Provence din camera lui Van Gogh de la Azilul Saint-Paul. Lucrarea orchestrală a lui Henri Dutilleux „Timbre, spațiu, mișcare”, are un spratitlu – „Noaptea înstelată”, după acest tablou, iar compozitorul finlandez Einojuhani Rautavaara intitulează prima parte a Simfoniei a VI –a – „Noapte instalată”.

„Insula Morții” a pictorului elvetian simbolist Arnold Böcklin redă o scenă a unei insule singuratice, dominată de stânci și chiparoși spre care se îndreaptă o mică barcă pe care este un sicriu condus pe acest ultim drum de o silueta feminina in doliu si un personaj in în alb. Din 1883, anul realizarii ei, pictura a inspirat mai mulți artiști printre care Salvador Dali. Sergei Rachmaninoff  a compus un poem simfonic intitulat „Insula morții”, după ce, in 1907 a văzut tabloul în Franța.

Nu putem aborda acestă temă a interactiunii dintre pictura și muzică, fără să ne imaginăm că ne primbăm prin expoziția lui Victor Hartmann, asa cum și-a imaginat și Modest Mussorgski plimbarea prin acestă expoziție postumă realizată în 1873. Suita tablouri dintr-o expoziție a fost mai întâi dedicată pianului, apoi în 1922 Maurice Ravel a orchestrat-o.


Ultimul exemplu al interactiunilor artelor este celebra pictură a lui Georges Seurat, o lucrare emblematică a curentului Pointillism – “O duminică de vară pe insula Grande-Jatte”. Aceasta l-a inspirat pe americanul Stephen Sondheim, care a compus musicalul “Duminică în parc, cu George”. Premiera pe Bradway a avut loc in 1984, iar un an mai tarziu a primit un Premiu Pulitzer si trei Drama Desk.

Leave a Reply